Cartea Mașinii în România

De la plăcuțele artizanale din 1900 și carnetele Miliției, la CIV-ul fără proprietar și certificatul RAR Auto-Pass. Tot ce trebuie să știi.

Actualizat aprilie 2026 · ~18 minute lectură

Cuprins

1. Primele plăcuțe (1900–1966)
2. Sistemul de prefixe din 1966
3. Talonul-carnet și numerele scurte
4. Cum cumpărai o mașină în socialism
5. Restricțiile anilor ‘80
6. Reforma din 1992
7. RAR: înființare și rol
8. Anatomia CIV — ce scrie în ea
9. Schimbarea din 2024: CIV fără proprietar
10. RAR Auto-Pass
11. Înmatriculare în 2026 — ghid practic
12. Digitalizare: ce merge online azi
13. Comparație sintetică: atunci vs. acum

Capitolul I: Primele plăcuțe și haosul ordonat (1900–1966)

În 1908, pe tot teritoriul României existau 139 de automobile. Atât. Suficient de puțin încât dacă îți cumpărai o mașinărie pe benzină, îți confecționai singur plăcuța sau o comandai unui fierar local. Nu exista un format standard, nu exista un registru național și nu exista nimeni să te întrebe dacă ai dreptul să circuli.

Centralizarea a venit firesc odată cu creșterea numărului de vehicule. Primăria Municipiului București a preluat înregistrarea națională, atribuind numere în ordine. Primul număr eliberat a fost „0", acordat prințului George Valentin Bibescu, președintele Clubului Automobilistic Regal. Entitățile oficiale și persoanele fizice puteau să-și păstreze numărul și să-l transfere de la un vehicul la altul — plăcuța aparținea omului, nu mașinii.

Între 1908 și 1966, sistemul a crescut organic. Au apărut codurile regionale cu două litere mari: B pentru București, CJ pentru Cluj, TM pentru Timișoara. Se impunea o primă ordine geografică, chiar dacă administrarea rămânea descentralizată și adesea inconsistentă.

Un episod care arată cât de adânc poate pătrunde ideologia în orice sistem administrativ: în august 1950, prin decret de stat, Brașovul a primit numele oficial Orașul Stalin. Consecința imediată pe plăcuțele de înmatriculare a fost schimbarea codului regional din BV în OS. A rămas așa un deceniu întreg, până în decembrie 1960, când orașul și-a redobândit numele și plăcuțele s-au întors la BV.

Tranziția decisivă spre control centralizat a venit odată cu transferul competenței de la autoritățile locale la Ministerul Afacerilor Interne, pregătind terenul pentru reforma din 1966.

Capitolul II: Sistemul de prefixe din 1966: când numărul îți spunea cine ești

Noul Cod Rutier din 1966 a înlocuit haosul regional cu o schemă numerică riguroasă în care prefixul numărului de înmatriculare indica direct tipul vehiculului și, implicit, natura proprietarului. Formatul era compus din două cifre inițiale, abrevierea județului și până la cinci cifre finale.

Nu era o simplă convenție administrativă. Un agent de circulație al Miliției putea identifica vizual, fără să oprească vehiculul, dacă acesta se afla pe drum în scopul pentru care fusese înregistrat. Un camion cu prefix de marfă surprins în afara rutelor aprobate, într-o zi de duminică, era imediat suspect de utilizare ilegală a bunurilor statului.

Distribuția prefixelor numerice — sistemul din 1966

Prefixul 20 era rezervat teoretic pentru vehicule ușoare, dar a rămas în mare parte neutilizat în practică. Clasificarea s-a menținut până la reforma din 1992, când a dispărut odată cu întreg sistemul.

Capitolul III: Talonul-carnet și ierarhia numerelor scurte

Cum arăta documentul

În deceniile șase și șapte, „cartea mașinii" era un livret sau carnet de mici dimensiuni, cu copertă din plastic gri sau albastru și pagini din hârtie de calitate variabilă. Nu era laminat, nu era securizat cu hologramă — era un document completat parțial de mână, ștampilat cu cerneală umedă și semnat de ofițerul de Miliție responsabil. Conținea datele tehnice ale vehiculului, datele proprietarului, istoricul schimbărilor de proprietate și orice mențiuni speciale.

Uzura acestor documente este astăzi apreciată de colecționari ca indicator de autenticitate. Un set complet de acte din anii ‘60–‘70 — permis și talon — poate ajunge la aproximativ 80 de lei pe piața de antichități.

Lungimea numărului ca semn de putere

Un număr scurt nu era o simplă convenție administrativă. Era un semn că mașina putea trece printr-un post de control fără să fie oprită.

În interiorul prefixului „1" al autoturismelor s-a dezvoltat o ierarhie informală, dar extrem de reală. Vehiculele oficiale ale Partidului Comunist Român, ale Securității și ale armatei foloseau prefixul „1", urmat de județ și doar trei cifre — față de patru sau cinci pentru proprietarii obișnuiți.

Exemplul cel mai citat este autoturismul ARO din escorta lui Nicolae Ceaușescu, înmatriculat cu numărul 1-B-111. Că numărul are trei cifre identice nu era o coincidență căutată — vehiculele de rang înalt primeau numerele mici din serie, care prin definiție erau scurte.

Orice număr compus din trei cifre era perceput, în epocă, ca indicator de influență majoră. Nu conta atât vehiculul în sine, cât semnalul pe care îl transmitea numărul celui care îl urmărea în trafic.

Capitolul IV: Maratonul achiziției: cum obțineai o mașină în România socialistă

Pentru un cetățean obișnuit, obținerea unei mașini și a documentelor ei era un proces care putea dura ani de zile, uneori mai mult de un deceniu. Nu pentru că procedura administrativă era complicată, ci pentru că statul controla producția, distribuția și finanțarea deopotrivă.

Libretul CEC și lista de așteptare națională

Procesul începea la Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC). Solicitantul depunea suma integrală pentru autoturism, primind în schimb un libret de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme sau o inscripție de depunere (IDB). Cadrul legal era Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1187/1962.

Documentul CEC nu era un act de proprietate. Era un bilet într-o listă de așteptare națională. Statul folosea fondurile acumulate ca sursă de finanțare a industriei auto, în timp ce populația aștepta livrarea. O Dacie 1300 costa câteva zeci de mii de lei — o sumă ce reprezenta salariul pe mai mulți ani al unui muncitor mediu.

De la notificare la numărul de înmatriculare

Când uzina de la Mioveni sau distribuitorul desemnat — IDMS (Întreprinderea de Desfacere a Materialelor Sportive, care gestiona și vânzările auto de stat) — notifica viitorul proprietar, acesta primea factura fiscală. Cu aceasta și cu libretul CEC se prezenta la Miliție pentru emiterea cărții tehnice și a numărului de înmatriculare.

Legătura indisolubilă dintre sistemul bancar de stat, producătorul auto și forțele de ordine era birocrația în forma sa cea mai concentrată. Nicio etapă nu putea fi ocolită; fiecare depindea de precedenta.

Capitolul V: Documentul ca instrument de raționalizare — anii ‘80

Pe măsură ce România intra în criza datoriei externe și a penuriei energetice, documentul auto a dobândit o nouă funcție: raționalizarea accesului la combustibil și restricționarea circulației.

Circulația alternativă „cu soț / fără soț"

La mijlocul anilor ‘80 s-a impus regula circulației alternative în zilele de duminică. Mașinile cu număr terminat în cifră pară circulau într-o duminică, cele cu cifră impară — în duminica următoare. Regula era simplă și brutală: jumătate din parcul auto rămânea parcat o duminică din două, indiferent de nevoi.

Excepțiile — vehicule medicale, vehicule de serviciu esențial, personal de nomenclatură — erau stipulate în instrucțiunile interne ale Miliției și nu erau publicate. Cetățenii le aflau verbal sau atunci când erau opriți. Unii șoferi încercau să fenteze sistemul prin schimbul de plăcuțe între prieteni sau prin utilizarea de gazolină în locul benzinei, riscând confiscarea documentelor și amenzi substanțiale.

Carnetul de cote de benzină

Complementar certificatului de înmatriculare funcționa carnetul de cote. Fiecare proprietar de autoturism avea dreptul la o cantitate lunară fixă de combustibil — în jur de 40–50 de litri pe lună în București, considerabil mai puțin în localitățile din provincie. La fiecare alimentare, gestionarul stației PECO tăia un cupon sau aplica o ștampilă în carnet, verificând corespondența cu datele din talon.

Documentul tehnic și cel de raționalizare erau legate: fără talon, nu puteai dovedi că mașina e a ta; fără carnet, nu puteai alimenta legal. Șoferul devenea un subiect monitorizat constant, dependent de ambele documente pentru orice deplasare.

Capitolul VI: Reforma din 1992: sfârșitul prefixelor de clasă

Căderea regimului în decembrie 1989 a declanșat o avalanșă de importuri auto second-hand. Parcul național a explodat numeric și variat — Dacii și Olcit-uri socialiste s-au amestecat brusc cu Volkswagen-uri, BMW-uri și Renault-uri occidentale. Vechiul sistem de prefixe numerice, asociat iremediabil cu aparatul Miliției, a devenit rapid un anacronism.

În 1992, România a adoptat noul sistem de înmatriculare, aliniat la standardele europene: două litere de județ, două cifre, trei litere. Prefixele numerice care indicau funcția și, implicit, clasa socială a proprietarului au dispărut. Plăcuța de înmatriculare a redevenit ceea ce ar fi trebuit să fie dintotdeauna — un simplu identificator de vehicul, nu un indicator de rang.

Tranziția a necesitat preschimbarea treptată a tuturor documentelor și plăcuțelor vechi, un proces desfășurat pe parcursul mai multor ani după 1992.

Capitolul VII: Registrul Auto Român: când s-a înființat și ce face

Dacă în comunism Miliția era singura autoritate în ceea ce privea existența legală a unui vehicul, tranziția post-1989 a adus separarea clară a competențelor între zona tehnică și cea administrativă.

Registrul Auto Român (RAR) a fost înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 768 din 8 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 235 din 22 noiembrie 1991, prin reorganizarea Registrului Auto Român existent anterior în cadrul Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice în Transporturi. Instituția există deci din 1991, nu din 1992 — o confuzie generată probabil de modificarea HG-ului printr-un act ulterior în 1992.

Atribuțiile RAR astăzi

• Omologarea de tip UE și ONU a vehiculelor rutiere
• Omologarea individuală — pentru vehicule importate sau neomologate la nivel european
• Eliberarea Cărții de Identitate a Vehiculului (CIV)
• Autorizarea și controlul stațiilor ITP
• Emiterea certificatelor RAR Auto-Pass
• Monitorizarea emisiilor CO₂ și raportarea la Comisia Europeană
• Certificarea sistemelor de management al calității în domeniul auto

Zona administrativă — emiterea certificatelor de înmatriculare, gestionarea registrului de proprietari, radierea vehiculelor — a rămas în competența structurilor Ministerului de Interne, organizate astăzi ca DGPCI (Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări) și rețeaua de SPCRPCÎV la nivel județean.

Cadrul legislativ fundamental pentru activitatea RAR a fost definit prin Ordonanța Guvernului nr. 78/2000, care a transformat CIV dintr-un simplu carnet de evidență într-un document de securitate cu elemente anticontrafacere — filigran, hologramă, cod de bare.

Capitolul VIII: Anatomia CIV: ce scrie în ea și de ce contează

CIV și talonul — două documente diferite

Una dintre cele mai frecvente confuzii în rândul șoferilor: „cartea mașinii" și „talonul" sunt folosite interșanjabil în limbajul colocvial, dar administrativ sunt două documente complet distincte, emise de instituții diferite.

Document	CIV (Cartea de Identitate a Vehiculului)	Talon (Certificat de Înmatriculare)
Imagine:
Emis de:	RAR	DGPCI / SPCRPCÎV (MAI)
Conținut:	Date tehnice și de omologare	Date proprietar + număr înmatriculare
Valabilitate:	Pe toată durata vieții vehiculului	Se actualizează la schimbarea proprietarului
Necesar la bord:	NU	DA (obligatoriu)
Format:	Broșură A4/A5, 4 pagini	Card plastifiat 114 × 70 mm

La ITP, inspectorul verifică explicit corespondența dintre vehiculul prezentat, CIV și certificatul de înmatriculare. Discrepanțele între aceste documente sunt motiv de refuz imediat al inspecției.

Ce conținea CIV înainte de 2024

Seria CIV vs. VIN — nu le confunda

Seria CIV este identificatorul unic al documentului, diferit de VIN (numărul de serie al șasiului vehiculului). Seria CIV este necesară în orice act de vânzare-cumpărare sau radiere. Pe certificatul de înmatriculare plastifiat, o găsești în câmpul marcat cu litera X. Pe CIV-ul propriu-zis, se află în colțul din dreapta jos al primei pagini.

Actualizarea din 2016

Un prim format modernizat a apărut în 2016, prin ordinul comun MT/MAI/MFP. A adus câmpuri individuale pentru tipul suspensiei, clasa de poluare, sistemul de propulsie (inclusiv hibride și electrice), raportul putere/masă pentru motociclete și codul QR în subsolul paginii 4 — care, scanat, oferea date despre valabilitatea ITP, identitatea vehiculului și campaniile de rechemare active.

Capitolul IX: Schimbarea din 2024: CIV fără proprietar și fără număr de înmatriculare

Cea mai semnificativă modificare a CIV de la introducerea sa modernă a intrat în vigoare în vara anului 2024. RAR a anunțat că noul model al Cărții de Identitate a Vehiculului nu mai conține datele proprietarului și nici numărul de înmatriculare.

Baza legală: Ordinul comun MTI/MAI/MF nr. 211/28/391/2024, adoptat în aplicarea cerințelor actualizate ale OG 78/2000, conform cărora aceste date nu mai au ce căuta în documentul strict tehnic al vehiculului.

Ce înseamnă asta în practică

Noul CIV păstrează toate categoriile de informații tehnice — VIN, mase, motorizare, norme de poluare — dar elimină câmpurile destinate proprietarului și numărului de înmatriculare. Datele personale rămân exclusiv în certificatul de înmatriculare emis de DGPCI. La fiecare vânzare, nu mai trebuie actualizat CIV-ul — e suficient noul certificat de înmatriculare emis de SPCRPCÎV. CIV devine astfel un document strict tehnic, stabil pe toată durata vieții vehiculului, indiferent câți proprietari îl au în timp.

Ce trebuie să faci dacă ai CIV în formatul vechi

Nimic obligatoriu. Documentul în formatul anterior rămâne pe deplin valabil. Nu există nicio obligație de preschimbare. Înlocuirea se face la cerere, exclusiv dacă documentul se pierde sau se deteriorează — și în acel caz, duplicatul va fi emis în noul format, cu aceeași serie CIV.

Capitolul X: RAR Auto-Pass: istoricul mașinii, acum oficial și obligatoriu

De la 1 decembrie 2024, Registrul Auto Român emite certificatul RAR Auto-Pass, document obligatoriu la vânzarea oricărui vehicul second-hand înmatriculat în România. A apărut ca răspuns la o problemă endemică pe piața auto locală: modificarea frauduloasă a odometrului.

Cum obții certificatul

Procesul este 100% online, fără prezentarea vehiculului la RAR. Accesezi rarom.ro, introduci VIN-ul și datele de facturare. Dacă există informații în baza de date, sistemul te redirecționează la plată — 42 de lei — și certificatul ajunge pe email imediat. Dacă nu există date pentru acel VIN, RAR emite gratuit un certificat de negație.

Certificatul are valabilitate de 60 de zile de la emitere și poate fi descărcat oricând din platformă în această perioadă.

Ce conține RAR Auto-Pass

• Istoricul citirilor odometrului — de la stațiile ITP și reprezentanțele RAR, în ordine cronologică
• Reparații majore înregistrate în ateliere autorizate (daune structurale, airbaguri, sisteme de frânare)
• Intervenții minore consemnate oficial
• Istoricul inspecțiilor tehnice periodice (ITP)
• Campanii de rechemare lansate de producător
• Date de identificare ale vehiculului

Cum verifici autenticitatea

Orice certificat RAR Auto-Pass autentic conține un cod QR unic. Scanează-l direct pe site-ul RAR pentru a confirma autenticitatea — nu te baza exclusiv pe PDF-ul primit sau tipărit. RAR a semnalat public că anumite entități încearcă să vândă certificate cu design similar, la prețuri mai mari. Prețul oficial este exclusiv 42 de lei, exclusiv pe rarom.ro.

Cadrul legal: Legea nr. 142/2003 și OMTI nr. 210/2024.

Sfat practic: Cere RAR Auto-Pass cât mai aproape de data tranzacției, nu cu săptămâni înainte. Certificatul reflectă starea la data emiterii — o mașină poate parcurge mii de kilometri sau poate fi implicată într-un accident în cele 60 de zile de valabilitate. Dacă vânzătorul prezintă un Auto-Pass vechi de 40 de zile, ai dreptul să ceri unul nou.

Capitolul XI: Cum înmatriculezi o mașină în 2026 — ghid practic

Documente necesare — mașină rulată din România

Documente suplimentare — import din UE

Documentele de înmatriculare din țara de origine în original (echivalentul CIV + certificat de înmatriculare — pentru vehicule germane se numesc adesea Brief mare și Brief mic), dovada efectuării procedurii de autenticitate la RAR, factura de achiziție sau contractul de cumpărare.

Costurile oficiale în 2026

Sfat practic: Programarea online la ghișeu este obligatorie în marea majoritate a județelor. Prezintă-te cu dosarul complet la ora exactă — un document lipsă înseamnă un nou drum. Verifică lista actualizată a documentelor pe dgpci.mai.gov.ro înainte de programare, deoarece cerințele se pot modifica.

Capitolul XII: Digitalizare: ce merge online azi și ce urmează

Ce poți face online deja în 2026

Platforma DGPCI oferă integral online: radierea unui vehicul, rezervarea și păstrarea numărului de înmatriculare, solicitarea de duplicat al certificatului cu semnătură electronică calificată și programarea la ghișeu. RAR Auto-Pass este 100% online de la lansare. ITP-ul poate fi programat online la stațiile autorizate.

Un proiect de lege adoptat în 2025 a eliminat obligația de a te prezenta fizic la ghișeu pentru a obține datele de acces la platforma online de înmatriculare — un pas mic, dar concret în reducerea birocrației.

Ce necesită încă prezentarea fizică

Înmatricularea propriu-zisă a unui vehicul — fie că e nou sau second-hand cu schimbare de proprietar — necesită în continuare depunerea dosarului și ridicarea plăcuțelor la sediul SPCRPCÎV județean. Disponibilitatea serviciilor digitale variază între județe. Verifică situația actuală pe dgpci.mai.gov.ro.

Proiecte de digitalizare în derulare

MAI derulează proiecte de digitalizare mai amplă a serviciilor de înmatriculare și de interoperabilitate cu bazele de date ale altor instituții — ANAF, Primării, RAR. Aceste proiecte au durate tipice de 36 de luni de la semnarea contractelor. Eliminarea completă a prezenței la ghișeu pentru toate operațiunile auto rămâne un obiectiv pe termen mediu.

Capitolul XIII: Comparație sintetică: atunci vs. acum

Concluzie: De la document de control la serviciu public

Cartea mașinii a parcurs în România un drum care spune mai multe despre relația dintre stat și cetățean decât orice discurs oficial. A început ca o formalitate artizanală pentru câteva sute de proprietari, a devenit un instrument de clasificare socială și supraveghere a mobilității, a trecut printr-o perioadă haotică de tranziție și se transformă acum într-un serviciu digital accesibil oricui.

Separarea dintre documentul tehnic (CIV la RAR) și cel administrativ (certificatul de înmatriculare la MAI) nu e birocratică pentru că cineva a vrut complicații — e logică pentru că cele două dimensiuni au naturi diferite. RAR certifică ce este mașina. MAI certifică cine o deține.

RAR Auto-Pass aduce ceva fundamental schimbat pe piața auto locală: transparența istoricului unui vehicul nu mai e apanajul statului sau al vânzătorului, ci devine accesibilă oricărui cumpărător cu 42 de lei și un VIN. Aceasta schimbă echilibrul de putere într-un sector în care frauda cu kilometrajul a fost endemică decenii la rând.

Dacă în 1985 pierderea talonului echivala cu o catastrofă administrativă și posibile interogatorii la Miliție, în 2026 duplicatul certificatului de înmatriculare se solicită online. Nu e digitalizare completă, nu e fără ghișeu în toate situațiile — dar distanța față de carnetul de hârtie ștampilat de un ofițer este mai mare decât par cei 40 de ani care o separă.

📞 Ai Nevoie de Ajutor cu ITP sau CIV?

Euro Auto Service Constanța — Stație ITP autorizată CT060

Servicii:

• ✅ Inspecție Tehnică Periodică (ITP)
• ✅ Verificare CIV și documente auto
• ✅ Reparații auto și diagnosticare
• ✅ Instalații GPL

Contact:

• 📍 Adresă: Str. Dumitru (Tache) Brumărescu nr. 24, Constanța
• 📞 Telefon: 0729 440 127
• 💬 WhatsApp: Deschide chat

Program:

• Luni-Vineri: 08:00 - 18:00
• Sâmbătă: 08:00 - 14:00

Surse și Temei Legal

• HG nr. 768/8 noiembrie 1991 — înființarea RAR (MO nr. 235/22 noiembrie 1991)
• OG nr. 78/2000 — omologarea, eliberarea CIV și certificarea autenticității vehiculelor
• Ordinul comun MTI/MAI/MF nr. 211/28/391/2024 — noul format CIV
• Legea nr. 142/2003 + OMTI nr. 210/2024 — RAR Auto-Pass
• rarom.ro — anunțuri oficiale RAR (CIV 2024, Auto-Pass)
• dgpci.mai.gov.ro — informații înmatriculări

© 2026 Euro Auto Service SRL Constanța · Stație ITP autorizată CT060